Mentalitatea granițelor

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Lumea aceasta ne trece pe toți, fără milă, prin malaxorul stereotipiilor, al prejudecăților nejustificate. Societatea agresivă, mesajele sfruntate, lipsa de informație, de cultură, oricare este motivul pentru care ne lasăm înfluențați, realitatea că o facem…este evidentă în reacțiile noastre. Mergem pe stradă și ne răsfrângem frustrările pe cei din jurul nostru, fără ca măcar să știm povestea lor…Mi s-a întamplat, măcar pentru o secundă, de câteva ori în viață. Și vouă vi se întâmplă. Și acum o să vă spuneti în gând: “Nu, nu mi s-a întâmplat”… Să negați este cea mai mare dovadă de lașitate, de micime. Să faceți ceva să combateți fenomenul, iată adevărata provocare.

Stereotipurile modifică identitatea. Acestea sunt idei fixe pe care oamenii le au despre cum este cineva sau ceva, în special despre ceva greșit. Prejudecațile sunt o opinie sau un sentiment nedrept și nerezonabil, format fără îndeajuns de multă gândire sau cunoaștere.

Stereotipurile sunt idei preconcepute, clișee, în timp ce prejudecățile sunt sentimente iraționale de frică și neplăcere. Pot fi înțelese ca niște filtre de protecție împotriva afluxului de informații care ne permit să-i judecăm pe oameni fără a-i cunoaște personal sau, cunoscându-i numai superficial. Ele ne limitează foarte mult opinia despre realitate.

Politicienii și mass-media deseori aplică stereotipurile. Utilizarea sentimentelor negative sau a fricii este o metodă bună pentru a câștiga alegerile sau pentru a vinde ziarele. Cei care suferă din cauza stereotipurilor nu sunt cei cărora li se exploatează sentimentul de frică, ci aceia care sunt prezentați într-o lumină negativă.

Daniela 13-1-edit1

Foto: Alecsandra Raluca Dragoi

Problemele de stereotipizare ajung să modifice considerabil identitatea unui individ. Trăind în societăți mari în lumea largă, e de ajuns o secundă de neatenție și ambientul “ne-a furat”. Suntem captați de peisaj și lăsăm scara de valori să se cutremure pentru că ne expunem voit unei superficialități a mesajului în masă transmis de societate. Psihologia de masă poate fi înțeleasă fiind parte activă a societății, făcând față schimbărilor de dinamică și încercând un exercițiu realistic de analiză pornind de la educație, istorie, cultură.

Există, zic eu, o mentalitate a granițelor – fiind aici vorba despre ușurința societății în a reduce toată analiza despre un individ la dimensiunea neexhaustivă a granițelor țării de origine, alipind această concluzie la o întreagă națiune. Despre mentalitatea granițelor și granițele mentalității vorbim în acest număr al publicației, cu certitudinea că nu ne vom opri aici. Pentru că am debutat cu o rubrică – “Rafturile bibliotecii RIC” – vă propun o carte care să ne explice pe larg, din perspectivă socială și psihologică ideea tematicii mele – “Psihologia mulțimilor”, Gustave Le Bon.

Lasă un răspuns